marți, 16 mai 2017

Povestea lui Iov – Pacea fie asupra sa

Ibn Ishaq a zis: „Iov era din neamul roman. El este Iov bin Moss bin Razeh bin Isav bin Isaac bin Avraam.” Alţii sunt de părere că era: Iov bin Moss bin Rauel bin Isav bin Isaac bin Avraam. Ibn Asakir a spus că mama lui era fiica lui Lot. S-a sugerat de asemenea că tatăl său era unul dintre cei ce au crezut în Avraam în ziua în care acesta a fost aruncat în foc, însă nu a ars. Cu toate acestea, prima opinie pare mai temeinică, căci Iov s-a numărat printre urmaşii lui Avraam, după cum a spus Allah: ﴾ „... şi printre urmaşii săi sunt David, Solomon, Iov, Iosif, Moise şi Aaron ...” ﴿ [Coran 6:84] El este unul dintre profeţii asupra cărora Allah a pogorât Revelaţia Sa, după cum se spune în Surat An-Nisa: ﴾ „Noi ţi-am revelat ţie după cum am revelat şi lui Noe şi profeţilor de după el, precum Le-am revelat şi lui Avraam, Ismail, Isaac, Iacob şi seminţiilor şi lui Isus, Iov şi lui Iona, Aaron şi lui Solomon....” ﴿ [Coran 4:163] Aşadar, este mai verosimil să spunem că Iov s-a numărat printre urmaşii lui Isav bin Isaac. Numele soţiei sale a fost Lia bint Iacob. Într-o altă versiune se spune că aceasta a fost Lia bint Manase bin Iacob. Allah Preaputernicul a grăit în Surat Al-Anbiya: ﴾ „Şi [adu-ţi aminte] de Iov, când l-a chemat el pe Domnul lui: „M-a atins pe mine răul! Însă Tu eşti Cel mai Milostiv între milostivi!” ~ Şi Noi i-am răspuns şi am îndepărtat răul care-l lovise şi i-am dat lui înapoi familia lui, şi încă pe atât împreună cu ei, ca îndurare din partea Noastră şi ca amintire pentru adoratori.” ﴿ [Coran 21:83,84] În Coran se spune în Surat Sad: ﴾ Adu-ţi aminte de robul Nostru Iov, care a strigat către Domnul său: “Şeitan m-a atins pe mine cu nenorocire şi cu suferinţă” ~ “Loveşti cu piciorul tău şi [priveşte cum iese] o apă răcoroasă pentru spălat şi pentru băut!” ~ Şi Noi i-am dat lui familia sa şi încă pe cât ea, cu îndurare de la Noi şi ca îndemnare pentru cei care pricep. ~ “Şi ia în mâna ta un mănunchi şi loveşte cu el şi nu călca jurământul tău!” Şi Noi l-am aflat statornic pe el! Un rob prea bun care se căieşte! ﴿ [Coran 38:41-44] Încercarea lui Iov Exegeţii şi istoricii au spus că Iov a fost o persoană înstărită. Avea nenumărate cirezi de vite, turme de oi, sclavi şi slujitori, precum şi vaste terenuri şi proprietăţi. A avut mulţi copii. Toţi copiii i-au fost luaţi însă. Şi a fost el lovit de nenumărate feluri de boli care i-au afectat toate părţile corpului în afară de inimă şi grai, cu care-L pomenea pe Allah. A rămas răbdător şi cu credinţă dreaptă în Îndurarea lui Allah. Şi a fost bolnav atât de mult timp încât prietenii l-au părăsit şi chiar şi rudele l-au uitat. A fost scos din cetatea sa şi aruncat pe o grămadă de băligar. Nimeni, în afară de soţia sa, nu avea vreun gram de compasiune pentru el. Aceasta a venit la el şi l-a ajutat să-şi ducă la împlinire necesităţile zilnice, pe care nu le putea face fără ajutorul ei. Ea însăşi a sărăcit şi din acest motiv a început să muncească pentru a câştiga bani, pentru a avea ce mânca şi a-şi putea hrăni soţul. Fie ca Allah să fie mulţumit de ei. A rămas răbdătoare alături de soţul ei în ciuda nenorocirilor ce se abătuseră asupra averii, proprietăţilor şi a copiilor lor. Într-un Sahih Hadis, Profetul - Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască - a spus: „Cei asupra cărora se abat cele mai groaznice năpaste sunt profeţii, apoi cei drept-credincioşi şi apoi ceilalţi.” Şi a spus: „Omul este supus încercării după forţa religiei sale. Dacă are credinţă puternică în religia sa, atunci încercarea va fi şi mai mare.” (Musnad Ahmed) Cu toate acestea, toate aceste încercări n-au putut decât să-l facă pe Iov şi mai puternic în religia sa, să fie cu răbdare, plin de glorie şi recunoştinţă faţa de Allah, aşteptându-şi recompensa ca urmare a acestei încercări. Răbdarea de care a dat dovadă trebuie privită ca un exemplu. În Biblie găsim o poveste detaliată despre suferinţele şi greutăţile ce s-au abătut asupra lui Iov. Se explică modul în care averea şi proprietăţile sale au dispărut una după alta. Totuşi, la Allah se află cea mai bună cunoaştere în privinţa aceasta. Mujahid a spus că profetul Iov a fost primul om care a avut variolă. Cât timp a suferit din pricina bolii şi a nenorocirilor ce s-au abătut asupra lui? Există mai multe opinii în privinţa aceasta. Wahb bin Munabbih a spus că Iov a suferit timp de exact trei ani. Anas a spus că această perioadă dureroasă a continuat timp de şapte ani şi câteva luni. A fost aruncat pe o grămadă de băligar până ce Allah l-a uşurat de suferinţele lui şi i-a dăruit o răsplată şi mai mare (decât înainte) pentru răbdarea sa. Humaid a spus: „A suferit timp de aproape optsprezece ani.” Suddi a spus că pielea îi căzuse de pe trup şi nu mai rămăseseră decât oase şi muşchi. Soţia sa a adus cenuşă şi a împrăştiat-o pe corpul lui. A zis ea: „Iov! De te vei ruga Domnului tău, poate te va uşura El de această suferinţă.” Şi el a zis: „Am trăit în bunăstare timp de şaptezeci de ani, nu aş putea oare răbda toate acestea ce vin de la Allah pentru încă şaptezeci de ani?” Ea a auzit de nenumărate ori acest răspuns. Şi a continuat să muncească pentru a-şi putea hrăni soţul. Oamenii însă nu mai doreau să o angajeze, căci ştiau că era soţia lui Iov şi se temeau că poate vor fi loviţi de aceeaşi boală sau de aceeaşi grea încercare. Când nu a mai găsit pe nimeni care să-i dea de lucru, a mers la una dintre fiicele sale din lumea bună şi şi-a vândut una dintre cosiţe în schimbul unor bucate bune. Când s-a întors la Iov şi a adus hrană, acesta a întrebat-o de unde o are. Lucrul acesta nu i-a plăcut lui Iov. Ea a zis: „Le-am oferit oamenilor serviciile mele.” A doua zi, nu a găsit pe nimeni care să-i dea de lucru şi şi-a vândut o altă cosiţă în schimbul unor bucate pe care le-a adus lui Iov. Iov însă a refuzat să mănânce şi a jurat că nu va mânca până nu-i va spune de unde are mâncarea. Atunci şi-a dat ea jos baticul de pe cap. Când a văzut-o rasă în cap, Iov a făcut această rugăciune: „M-a atins pe mine răul! Însă Tu eşti Cel mai Milostiv între milostivi!” [21:83] Ibn Abu Hatim a relatat că Abdullah bin Ubaid bin Umair a spus: „Iov avea doi fraţi. Aceştia au venit într-o zi la el, însă nu s-au apropiat din cauza mirosului neplăcut şi au rămas la distanţă. Unul dintre ei i-a spus celuilalt: «Dacă Allah ar fi aflat vreun bine în Iov, nu l-ar fi supus acestei încercări.» Când i-a auzit spunând acest lucru, Iov s-a mâniat atât de tare pe ei cum nu se mai mâniase niciodată înainte. El a zis: «O, Allah! Dacă Tu ştii că nu mi-am petrecut niciodată noaptea sătul când în acea noapte ştiam pe cineva flămând, dă-mi mie dreptate.» Şi o voce s-a pogorât din ceruri şi a confirmat acest lucru şi ei au auzit-o. Apoi Iov a zis: «O, Allah! Dacă Tu ştii că nu am îmbrăcat niciodată o cămaşă de am ştiut un loc unde oamenii nu au ce îmbrăca, dă-mi mie dreptate!» Şi o voce s-a pogorât din ceruri şi ei au auzit-o. Apoi Iov a zis: «O, Allah! Caut sprijin în Onoarea Ta!» şi apoi a căzut în prosternare, spunând: «O, Allah! Pe Onoarea Ta, nu-mi voi mai ridica niciodată capul până ce nu mă vei uşura de suferinţele mele.» Şi nu a mai ridicat capul până ce nu a fost vindecat.” Uşurarea de suferinţe Ibn Abu Hatim a relatat că Abdullah bin Abbas a zis: „Allah l-a îmbrăcat cu un veşmânt din Paradis şi apoi Iov s-a tras de o parte şi s-a aşezat într-un ungher. Soţia sa a venit şi nu l-a recunoscut. Ea a zis: «O, slăvit fie Allah! Unde s-a dus persoana năpăstuită ce era aici? Mă tem că lupii şi câinii l-au mâncat.» A continuat să-i vorbească astfel multă vreme. El i-a zis: «Ce se întâmplă cu tine? Sunt eu, Iov!» Ea a zis: «De ce râzi de mine?» şi a răspuns: «Cu adevărat, sunt eu, Iov. Allah mi-a înapoiat trupul!»” Ibn Abbas a spus: „Allah de asemenea i-a înapoiat averea şi copiii şi le-a îndoit pentru el.” Wahb bin Munabbih a zis: „Allah i-a revelat: «Ţi-am înapoiat familia şi averea şi încă pe atât împreună cu ei. Spală-te cu această apă, acolo se găseşte un leac pentru tine şi oferă o jertfă în numele companionilor tăi şi caută iertare pentru ei, căci nu s-au supus Mie în ceea ce te priveşte.»” Ibn Abu Hatim a relatat de la Abu Huraira că Profetul - Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiasă - a spus: „Când Allah l-a uşurat pe Iov de năpasta sa, din cer s-a pogorât ploaie de lăcuste galbene asupra sa. Iov a început să le strângă cu mâinile şi să le pună în veşmintele sale. I s-a spus: «O, Iov! Nu te simţi îndestulat?» El a zis: «O, Doamne! Cine se poate sătura vreodată de Îndurarea Ta?»” (Musnad Ahmed) Imamul Ahmed a relatat de la Abu Huraira că Profetul - Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască - a spus: „Când Iov se îmbăia fără a avea veşminte asupra lui, o mulţime de lăcuste galbene au căzut asupra-i. El a început atunci să le strângă în hainele sale. Şi Domnul său a zis: «O, Iov! Nu-ţi dau suficient din ceea ce strângi?» Iov a zis: «Ba da, o, Domnul meu! Însă nu este suficient pentru mine pentru Binecuvântarea Ta!»” (Musnad Ahmed) „Loveşti cu piciorul tău” [38:42] Aceasta înseamnă că loveşti cu piciorul pământul. Şi astfel a făcut ceea ce Allah i-a cerut să facă. Allah a făcut să ţâşnească de acolo o apă rece şi i-a cerut să se spele cu ea şi să bea din ea. Şi aşa a îndepărtat Allah de el suferinţa, durerea şi boala din trupul său şi l-a făcut o persoană înstărită şi chipeşă. Allah i-a înapoiat de asemenea şi familia, după cum a grăit El: „şi i-am dat lui înapoi familia lui, şi încă pe atât împreună cu ei,...” [21:84] Se spune că Allah a readus la viaţă aceeaşi copii ai săi. S-a sugerat de asemenea că Allah i-a dăruit alţi copii în locul celor care au murit şi că, în Ziua de Apoi, Allah îi va strânge laolaltă. „...ca îndurare din partea Noastră” Am depărtat de el suferinţa şi l-am uşurat din Îndurarea şi Graţia Noastră de durere şi greutate. „... ca amintire pentru adoratori.” Povestea lui Iov este o pildă pentru toţi cei asupra cărora se abate o nenorocire asupra trupului, averii sau a familiei lor. Fiecare trebuie să urmeze exemplul lui Iov la vreme de năpastă sau nenorocire. După această perioadă plină de încercări, Iov a trăit vreme de şaptezeci de ani în ţinutul romanilor, propovăduind religia unui Dumnezeu Unic. După moartea lui însă, aceştia şi-au schimbat încă o dată religia. “Şi ia în mâna ta un mănunchi şi loveşte cu el şi nu călca jurământul tău!” Şi Noi l-am aflat statornic pe el! Un rob prea bun care se căieşte!” [38:44] În aceste versete, Allah vorbeşte despre Îndurarea Sa ce a fost pogorâtă asupra lui Iov. Acesta jurase mai înainte că îşi va lovi soţia cu o sută de nuiele. Se spune că a jurat acest lucru din cauză că aceasta şi-a vândut cosiţele. Într-o altă versiune se spune că Satana a venit la ea sub înfăţişarea unui tămăduitor, prezentându-i unele leacuri pentru Iov. Ea a venit la Iov şi i-a spus acest lucru. Iov însă ştia că este vorba de Satana şi atunci a jurat că o va lovi cu o sută de lovituri de nuiele. Când Allah l-a uşurat de suferinţa sa, i-a cerut să strângă un mănunchi de trestie, să-l lege şi să o lovească o dată. Şi această singură lovitură va cântări precum o sută şi astfel îşi va duce la îndeplinire jurământul. Aceasta a fost de asemenea o alinare pentru el, în special în ceea ce o privea pe soţia sa care avusese cu atâta răbdare grijă de el, o femeie milostivă şi plină de virtute. Fie ca Allah să fie mulţumit de ea. Ibn Jarir şi alţi istorici au menţionat că la ceasul morţii sale, Iov avea 93 de ani. Se spune însă că a trăit mai mult de atât. A încredinţat misiunea sa profetică fiului său, Haumal, iar după aceea celuilalt fiu al său, Bişr, pe care mulţi îl consideră a fi Dhul-Kifl.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.