Povestea neamurilor ce au fost dezrădăcinate prin Pedeapsa Divină

În Coran se spune: ﴾ „Şi i-am dat Noi lui Moise Cartea - după ce am nimicit neamurile de mai înainte...” ﴿ [Coran 28:43] Acest verset indică limpede faptul că Allah a nimicit multe neamuri mai înainte ca Tora să fie revelată lui Moise. Ibn Jarir şi Ibn Abu Hatim au relatat că Abu Sa’id Al-Khudri a zis: „Allah nu a mai nimicit nici un neam printr-o pedeapsă venită din ceruri sau de pe pământ după ce Tora a fost revelată lui Moise, excepţie făcând numai cei din acea cetate ce au fost transformaţi în maimuţe.” Apoi a recitat acest verset: „Şi i-am dat Noi lui Moise Cartea - după ce am nimicit neamurile de mai înainte...” În continuare vom menţiona povestea neamurilor ce au fost nimicite. Locuitorii din Ar-Rass În Surat Al-Furqan, Allah a grăit: ﴾ Şi Neamurile ’Ad şi Thamud şi pe oamenii din Ar-Rass şi multe alte neamuri între acestea!… ~ La toţi le-am dat noi pilde şi pe toţi i-am nimicit cu desăvârşire!… ﴿ [Coran 25:38,39] În Surat Qaf se spune: ﴾ Înainte de ei, au învinuit de minciună neamul lui Noe, locuitorii din ar-Rass, Thamud, ~ ’Ad, Faraon, fraţii lui Lot, ~ Locuitorii din Al-Ayka şi neamul lui Tubba'. Toţi i-au învinuit pe trimişi de minciună şi ameninţarea Mea s-a adeverit. ﴿ [Coran 50:12-14] Din ambele versete reiese limpede că cei ce locuiau în Ar-Rass au fost nimiciţi până la ultimul. Ibn Jarir a relatat de la Ibn Abbas: „Locuitorii din Ar-Rass erau din cetăţile neamului Thamud.” Ibn Asakir spune la începutul cărţii sale de istorie unde menţionează construirea Damascului, preluând de la Abdullah bin Jardad şi de la alţii: „Allah a trimis neamului Ar-Rass un profet pe nume Hanzala bin Safuan. Însă aceştia l-au respins, l-au ponegrit şi l-au ucis. Atunci Ad bin Aus bin Eram bin Şem bin Noe şi fiul său au părăsit Ar-Rass. Au poposit în Al-Ahqaf şi apoi urmaşii lor s-au răspândit în întreg Yemenul şi Allah i-a nimicit pe locuitorii din Ar-Rass. Atunci au plecat de acolo spre alte pământuri.” Jabrun bin Sa’d bin Ad a mers în Damasc şi a ridicat cetatea Jabrun, după numele său, care este numită în Coran „cetatea cu corturi ridicate” şi în Damasc găsim cei mai mulţi dintre acei stâlpi de piatră. Apoi Allah l-a trimis pe Hud bin Abdullah bin Raba bin Khalid bin Halud bin Ad la neamul Ad în Al-Ahqaf, însă aceştia l-au respins şi astfel Allah i-a nimicit. Această poveste arată că neamul Ar-Rass a trăit cu mult înainte de neamul Ad. Abu Bakr Muhammed bin Hasan Naqqaş a menţionat: „Oamenii din Ar-Rass aveau un puţ de unde luau apă şi îşi irigau pământurile. Aveau un cârmuitor drept şi bine crescut. Când a murit, aceştia s-au întristat şi s-au mâhnit adânc. După câteva zile, li s-a arătat lor Satana sub înfăţişarea acelui cârmuitor, spunându-le că nu murise, ci doar dispăruse pentru o vreme pentru a le urmări comportamentul; şi au fost ei cuprinşi de bucurie mare. Le-a poruncit să ridice o cortină între el şi ei. Le-a spus că el nu va muri niciodată. Cei mai mulţi au crezut în el şi au început să-l slăvească. Allah le-a trimis un profet care i-a avertizat că Satana este cel ce le vorbeşte din spatele acelei cortine. Acesta le-a interzis să-l mai slăvească şi le-a poruncit să-L slăvească numai pe Allah Unicul.” Suhaili a zis: „Acel profet a primit revelaţii în timpul visului şi numele său era Hanzala bin Safuan. Cei din neamul său însă l-au ponegrit, l-au ucis şi l-au aruncat într-un puţ. Izvorul acela a secat şi nu au mai avut ei apă pentru a-şi iriga terenurile şi pentru a-şi potoli setea. Copacii s-au uscat şi nu au mai dat roade. Şi astfel cetatea lor a început să se prăbuşească şi după o vreme au fost nimiciţi până la ultimul.” Locuitorii din Ya-Sin Allah a grăit în Surat Ya-Sin: ﴾ Şi dă-le lor drept pildă pe locuitorii cetăţii, când au venit la ei trimişii. ~ Când am trimis la ei doi [trimişi], dar i-au socotit pe ei mincinoşi. Atunci i-am întărit şi cu un al treilea şi au zis ei: “Noi suntem trimişi la voi!” ~ Dar ei le-au răspuns: “Voi nu sunteţi decât nişte oameni ca şi noi. Cel Milostiv nu a făcut să coboare nimic, iar voi nu faceţi decât să minţiţi!” ~ Însă [trimişii le-] au zis: “Domnul nostru ştie că noi suntem trimişi la voi, ~ Iar noi nu suntem datori decât cu transmiterea limpede [a mesajului nostru]”. ~ Au zis ei: “Noi vedem un semn [prevestitor de] rău în voi. Dacă nu încetaţi, noi vă vom ucide cu pietre şi vă va ajunge o osândă dureroasă de la noi!” ﴿ [Coran 36:13-18] ﴾ Le-au răspuns: “Semnul prevestitor de rău este cu voi! Când aţi fost îndemnaţi, [aţi prevestit răul]!... Însă voi sunteţi un neam care întrece măsura!…” ~ Şi de la capătul cetăţii a venit un bărbat, alergând, şi a zis: “O, neam al meu, urmaţi-i pe trimişi! ~ Urmaţi-i pe cei care nu cer răsplată şi care sunt pe drumul cel bun! ~ De ce să nu-L ador eu pe Cel care m-a creat pe mine? Şi la El veţi fi voi întorşi! ~ Să iau eu alţi zei în locul Lui? Dacă Cel Milostiv va voi să-mi facă mie un rău, nu-mi va fi de nici un folos mijlocirea lor şi ei nu mă vor putea mântui! ~ Aşadar, eu aş fi într-o rătăcire învederată! ~ Eu cred în Domnul vostru, deci ascultaţi de mine!” ﴿ [Coran 36:19-25] ﴾ Şi i se zice lui: “Intră în Rai!” Iar el răspunde: “O, de ar şti neamul meu ~ Că Domnul meu m-a iertat şi m-a aşezat pe mine între cei cinstiţi!” ~ Şi Noi nu am făcut să coboare asupra neamului său, în urma lui, vreo oaste din cer, căci nu am vrut să facem să coboare. ~ Nu a fost decât un singur strigăt şi iată-i pe ei stinşi, fără viaţă. ﴿ [Coran 36:26-29] Mulţi învăţaţi au relatat că este vorba de cetatea Antakia (Antiohia). Locuitorii acesteia aveau o căpetenie ce venera idoli. Allah a trimis la aceştia trei profeţi: Saduq, Masduq şi Şalum. Însă oamenii i-au socotit mincinoşi. Este limpede că toţi trei au fost profeţi. Profetul Iisus şi-a trimis trei dintre apostoli în Antakia (Antiohia) şi la acea vreme aceasta a fost prima cetate ce a crezut în el. Din acest motiv Antiohia este unul dintre cele patru oraşe din care sunt aleşi patriarhii creştini. Acestea sunt: Antiohia, Ierusalim, Alexandria şi Roma. Cu toate acestea, locuitorii acelei cetăţi la care fuseseră trimişi trei profeţi au fost nimiciţi, după cum se menţionează în Coran. Nu a fost decât un singur strigăt şi iată-i pe ei stinşi, fără viaţă. Este posibil, totuşi, ca acei trei mesageri să fi fost trimişi în cetatea Antakia în vremuri străvechi, însă locuitorii acesteia au respins Adevărul şi astfel Allah i-a nimicit. Însă mai apoi au înflorit şi când Iisus şi-a trimis apostolii, aceştia (locuitorii cetăţii) au crezut în el. Allah a zis: Şi dă-le lor drept pildă pe locuitorii cetăţii Această cerinţă Divină este făcută Profetului. “Când am trimis la ei doi [trimişi], dar i-au socotit pe ei mincinoşi. Atunci i-am întărit şi cu un al treilea.” Locuitorii acelei cetăţi nu crezuseră în alţi doi trimişi ce fuseseră trimişi mai înainte, şi atunci Allah, pentru a întări Mesajul, a trimis un al treilea mesager: „... şi au zis ei: “Noi suntem trimişi la voi!” Totuşi, ei au răspuns: „Voi sunteţi oameni ca şi noi. Cum ar putea aşadar să se pogoare asupra voastră o Revelaţie Divină? Ce vă face pe voi mai presus de noi?” Ei au considerat ca fiind foarte puţin probabil ca Allah să trimită un om care să-i călăuzească. Trimişii au răspuns: „Stăpânul nostru Allah ştie mai bine că noi suntem trimişii Săi. De n-am fi fost, El ne-ar fi pedepsit pentru minciuna noastră.” „Noi vedem un semn [prevestitor de] rău în voi.” Şi ne aduceţi ghinion. „Dacă nu încetaţi, noi vă vom ucide cu pietre şi vă va ajunge o osândă dureroasă de la noi!” I-au ameninţat cu consecinţe aspre dacă nu încetau cu răspândirea Mesajului. Însă trimişii au zis: „Semnul prevestitor de rău este cu voi!” Nu noi vă aducem vouă necazuri. „Când aţi fost îndemnaţi, [aţi prevestit răul]!... Însă voi sunteţi un neam care întrece măsura!…” Coranul spune: „Şi de la capătul cetăţii a venit un bărbat, alergând,...” El a venit să-i ajute pe acei trimişi şi să-şi mărturisească credinţa în Allah: „şi a zis: “O, neam al meu, urmaţi-i pe trimişi! ~ Urmaţi-i pe cei care nu cer răsplată şi care sunt pe drumul cel bun!” Ei vă aduc vouă izbăvirea şi salvarea în Ziua de Apoi. Nu vă îndepărtaţi de ei, căci ei nu cer nici o răsplată pentru misiunea lor. Omul i-a chemat apoi pe locuitorii acelei cetăţi să-L slăvească numai pe Allah Unicul. A spus că ar fi nebunie curată din partea lui dacă i-ar slăvi şi pe alţii în afară de Allah, Cel ce l-a creat şi i-a dat viaţă. „De ce să nu-L ador eu pe Cel care m-a creat pe mine? Şi la El veţi fi voi întorşi! ~ Să iau eu alţi zei în locul Lui? Dacă Cel Milostiv va voi să-mi facă mie un rău, nu-mi va fi de nici un folos mijlocirea lor şi ei nu mă vor putea mântui! ~ Aşadar, eu aş fi într-o rătăcire învederată!” Apoi, omul a vorbit trimişilor, spunând: „Eu cred în Domnul vostru, deci ascultaţi de mine!” Ascultaţi-mă, căci eu cred în Allah şi mărturisesc deschis acest lucru. Atunci oamenii s-au apropiat de el şi l-au ucis. Abdullah bin Abbas a zis: „Habib Najjar este cel despre care s-a spus că a fost tâmplar, că a fost bolnav de lepră, că a fost mărinimos, însă cei din neamul lui l-au ucis. Când a fost ucis, Allah i-a zis: “Intră în Rai!” Când a văzut acolo toate minunăţiile şi binecuvântările, el a răspuns: “O, de ar şti neamul meu ~ Că Domnul meu m-a iertat şi m-a aşezat pe mine între cei cinstiţi!” Dacă ar putea ei crede în ceea ce am crezut eu, ar putea şi ei primi aceeaşi recompensă. Ibn Abbas a spus că omul acela şi-a povăţuit neamul în timpul vieţii sale când a spus: O, neam al meu, urmaţi-i pe trimişi! Şi apoi i-a povăţuit după ce a murit, când a spus: “O, de ar şti neamul meu ~ Că Domnul meu m-a iertat şi m-a aşezat pe mine între cei cinstiţi!” Aşa a relatat Ibn Abu Hatim. Şi Qatada a spus: „Nu vei găsi un credincios, ci o persoană în căutarea binelui, şi nu-l vei găsi pe acesta în amăgire.” Qatada a spus că Allah nu i-a mustrat după ce l-au ucis pe acel om. Nu a fost decât un singur strigăt şi iată-i pe ei stinşi, fără viaţă. Allah a zis: Şi Noi nu am făcut să coboare asupra neamului său, în urma lui, vreo oaste din cer, căci nu am vrut să facem să coboare. ~ Nu a fost decât un singur strigăt şi iată-i pe ei stinşi, fără viaţă. Noi nu am avut nevoie să trimitem îngerii din cer pentru a-i pedepsi pe aceştia. A fost numai „un singur strigăt” care i-a ucis pe loc. Exegeţii spun: „Allah l-a trimis la ei pe Gavriil. El a smuls poarta cetăţii lor, apoi a eliberat un „strigăt” care i-a transformat în cenuşă.” Toate acestea reprezintă dovezi că nu este vorba despre cetatea Antakia. Căci aceştia au fost distruşi atunci când au respins chemarea trimişilor lui Allah. Oamenii din Antakia au crezut însă şi i-au urmat pe apostolii lui Iisus; şi de aceea se spune că cetatea Antakia este prima cetate ce a crezut în Iisus